Relaxare la sud de Dunăre - Shumen și Pliska

TIPĂREȘTE

Când am optat pentru micul circuit "Relaxare la Shumen și Pliska" nu știam dacă mă voi relaxa, dar știam că voi ajunge la două obiective pe care nu le-am atins nicidată cu toate că am fost de multe ori în ținutul de la sud de Dunăre - Pliska - prima capitală a Primului Țarat Bulgar și Moscheea Tombul - cea mai mare moschee din Bulgaria situată în Shumen.

Excursia nu a fost obositoare și nici nu a necesitat prea multe pregătiri.

Cu autocarul, am plecat din București la ora 7.00. După numai o oră am ajuns la Giurgiu, la punctul de trecere a frontierei. Nefiind sezon turistic de vârf, nu erau cozi, iar controlul documentelor s-a făcut rapid. Un mic popas la Ruse pentru schimb valutar și iată-ne întinși la drum spre Pliska!  

Pliska, prima capitală a Primului Țarat Bulgar (în perioada 681- 893) a fost primul obiectiv al zilei. Cu o taxă de 7 leva/pers. - adulții și 5 leva/pers. - seniorii, am vizitat Rezervația Națională Istorică și Arheologică Pliska declarată monument cultural arheologic de importanță națională. Aflată la importante drumuri comerciale, așezarea a început a se dezvolta pe la sfârșitul sec. VII. Cu același bilet procurat la intrarea în site, am admirat ruinele vechilor ziduri, am vizitat Muzeul de Arheologie 'Prof. Rasho Rashev', apoi ruinele primei biserici creștine din Bulgaria înălțată în perioada 866-872 de țarul păgân Boris, creștinat, prin care s-a creștinat și poporul bulgar. Cea mai mare biserică creștină din Europa acelor vremuri (102,5 m lungime și 30 m lățime) este astăzi parțial refăcută.  

De la intrarea în situl arheologic și până la ruinele bisericii sunt aprox. 1,5 km, distanță pe care ar fi trebuit să o parcurgem pietonal, dar pentru că era destul de frig și bătea vântul, șoferului i s-a făcut milă de grupul nostru alcătuit preponderent din seniori și ne-a dus până acolo. Dar, nu vreau să intru prea mult în detalii. Despre Pliska și despre cele vizitate acolo am scris deja în articolul - Pliska - prima capitală a Primului Țarat Bulgar.

Din nou în autocar, din nou la drum, dar nu pentru mult timp pentru că Shumen, următoarea noastră destinație, se află la numai 22 km.  

Shumen, al zecelea oraș ca mărime din Bulgaria, capitala economică și administrativă a provinciei cu același nume, ne aștepta cu cele mai reprezentative obiective ale sale.

Pe un deal situat la aprox. 3 km vest de oraș, dăinuie de sute de ani Cetatea Shumen. Protejată de ziduri puternice, cetatea este datată în Evul Mediu târziu (sec. XII-XIV), alături de celelalte cetăți bulgărești ale celui de-al Doilea Țarat Vlaho Bulgar - Târnovo, Cerven și Lovech.

Taxa de vizitare este de 6 leva/pers. - adulții, 4 leva/pers. - seniorii, 2 leva/pers. - elevii și studenții. La intrare fiecare primește un card cu ajutorul căruia trece prin turnichete. Acest card trebuie păstrat cu grijă pe timpul vizitei pentru că tot el ne facilitează ieșirea din incinta cetății.  

În partea stângă a aleii, înainte de a ajunge la poarta cetății, ne întâmpină bustul monumental al celei care a avut un mare rol în popularizarea patrimoniului arheologic al zonei Shumen - Vera Antonova, arheolog și cercetător. Cea mai mare realizare a sa este legată de studiul Cetății Shumen căreia i-a dedicat 30 de ani de carieră științifică. În perioada 1957-1987 Vera Antonova a condus excavarea și studierea unuia dintre cele mai importante situri medievale din nord-estul Bulgariei. Tot ei i se datorează și înființarea Muzeului Cetății Shumen.

Ca multe alte edificii de acest gen, Cetatea Shumen a avut o istorie agitată, fiind ridicată, apoi - de-a lungul vremii - distrusă și refăcută de mai multe ori. Se pare că primii care s-au așezat pe aceste locuri au fost tracii. Extinderile și întăririle ulterioare au fost făcute succesiv de romani, bizantini și bulgari, cetatea având o viață înfloritoare până în anul 1444 când - în urma unei campanii militare condusă de Vladislav al-III-lea al Poloniei împotriva otomanilor care își extindeau stăpânirea spre estul Europei (campanie care a culminat cu bătălia de la Varna) - cetatea a fost incendiată și distrusă. Abandonată, Cetatea Shumen a rămas în uitare până în 1957 când săpăturile arheologice au scos la iveală nu doar rămășițe medievale, ci și artefacte și structuri mai vechi, care atestă o prezență umană mult mai îndepărtată pe aceste teritorii. Cercetările au evidențiat străzi romane din sec. II-IV, rămășițe ale unei băi romane, precum și o cisternă romană, dar și fundațiile a 12 biserici medievale, reședința patriarhului și multe clădiri de locuit. Ultimele lucrări de restaurare la Cetatea Shumen au fost făcute în perioada 2012-2015, cu fonduri europene. S-au reconstruit turnul, poarta principală și porțiuni din zidul exterior. Tot atunci au fost montate la intrare turnichete, iar pentru a se înlesni deplasarea turiștilor în incintă s-au făcut piste de acces dotate cu scări și cu balustrade metalice acolo unde este nevoie.

Cetatea este întinsă și am petrecut destul de mult timp printre ruinele refăcute. Eu am mai fost la Cetatea Shumen și acum am regăsit-o așa cum o știam. Trebuie reținut faptul că totul este deschis, că doar cerul este deasupra capului tău, așa încât nu ai cum te apăra nici de soare, nici de ploaie sau de vânt. Deci, fiți pregătiți pentru orice vreme! O apă sau un suc se pot procura la automatul de lângă casa de bilete. Există și toalete, dar în afara cetății, în pădure. Nu am fost și nu știu ce condiții oferă. Am văzut doar indicatorul și cărarea care se afundă în pădure.  

Pentru cei care nu au fost încă la Shumen, menționez că unul dintre cele mai importante obiective de vizitat este Memorialul Creatorilor statului bulgar, o construcţie monumentală ridicată la marginea platoului Shumen, în 1981, cu ocazia împlinirii a 1300 de ani de la fondarea Ţaratului Bulgar. Este un monument supradimensionat, considerat singurul din lume care descrie întreaga istorie a unei ţări de la crearea sa și până în prezent. La blocurile grandioase de beton ornamentate cu mozaicuri și cu multe sculpturi moderniste se poate ajunge direct din oraș escaladând o sumedenie de trepte obositoare, dar și cu mașina, prin pădure, pe un drum cu serpentine, foarte frumos. Din înălțimea platoului, de la monument, se deschid privirii frumoase panorame asupra orașului întins la poalele dealului.  

Pentru că de astă dată noi nu am mai poposit și la Memorialul Creatorilor statului bulgar, nu voi face mai multe referiri la acest monument. Este suficient să spun că e păcat să nu-l vizitați dacă ajungeți în zonă. Grandoarea lui vă va lăsa amintiri de neuitat.

Străjuind orașul, monumentul se vede și din mersul mașinii, de la 20-30 km depărtare.  

În oraș, prima oprire a fost la Moscheea Tombul - a doua clădire religioasă musulmană ca mărime din Peninsula Balcanică, înălțată în perioada 1740-1744 de Halil Pasha, cărturar otoman născut la începutul sec. XVIII, în Shumen. Edificiul - situat pe Strada Georgi Sava Rakovski, nr. 21 - este ușor de localizat, minaretul său înalt de 40 m fiind un bun punct de reper. Dacă sunteți în trecere prin oraș, chiar și din mersul mașinii veți vedea de departe imensa cupolă strălucind alături de minaret.

Nu voi intra în detalii în legătură cu acest monument. I-am dedicat deja articolul   Moscheea Tombul - cea mai mare moschee din Bulgaria.

De reținut este faptul că - de la începuturile sale (din 1744) și până în zilele noastre - Moscheea Tombul nu a fost niciodată închisă. Fiind cea mai mare și cea mai semnificativă moschee din Bulgaria, a fost inclusă pe lista celor mai importante 100 de obiective turistice din țară.

Eei, dar iată-ne ajunși la cel mai așteptat moment al unei excursii cu seniorii - timpul liber în centrul orașului, pentru cumpărături, pentru masa de prânz sau pentru plimbarea individuală.

Puțin despre orașul Shumen și o plimbare singulară

Shumen, al zecelea oraș ca mărime din Bulgaria, capitala economică și administrativă a provinciei cu același nume, astăzi înfrățit cu orașul românesc Tulcea, este așezarea urbană cunoscută ca unul dintre centrele Renașterii Naționale Bulgare.  

În cele două ore pe care le aveam la dispoziție, nu puteam face mare lucru, mai ales într-o zi de sâmbătă, după-amiază. Dar, pentru cei care vor rămâne mai mult timp în Shumen, menționez faptul că aici se pot vizita patru case-muzeu (toate deschise luni - vineri, 9.00-17.00) interesante atât datorită arhitecturii lor - în stilul Renașterii Naționale - cât și datorită personalităților care au locuit acolo. În incinta Casei Pancio Vladigherov, compozitorul născut la Shumen, există și o sală de concerte. Casa Panaiot Volov amintește de unul dintre conducătorii Revoltei Bulgare din 1876, Casa Dobri Voinikov evocă pe unul dintre dramaturgii bulgari ai sec. XIX, în timp ce casa cu trei niveluri și o curte, Casa Kossuth Lajos, este cea care l-a găzduit un timp pe revoluționarul maghiar.

Dacă mergeți de-a lungul Străzii 'Țar Osvoboditel' spre Moscheea Tombul, este imposibil să nu le remarcați.  

Cum spuneam, în acea după-amiază de sâmbătă nu prea aveam mare lucru de făcut în Shumen. Împrăștiate ca potârnichile, doamnele din grup au dispărut căutând un loc pentru masă sau măcar pentru o cafea. Cum începuse deja să picure, toate s-au făcut nevăzute prin magazine, părând a fi dintr-odată interesate de confecții, de încălțăminte, de poșete și de cosmeticale din Bulgaria. Terasele centrale, de altfel bine amenajate și amplasate în zonele de promenadă, erau pustii. Cărui localnic îi arde de ieșire la terasă în vreme mohorâtă și cu ploaie?

Noi, românii călători, pentru că aveam un program de respectat, da, am fi vrut o mâncare specifică, măcar o plăcintă făcută după o rețetă locală, dar... peste tot numai pizza. Și cafeaua a fost cu surprize. O doamnă povestea că intrând într-un mic local în care se servea cafea, a comandat, iar cel care a preluat comanda a ieșit din local, a traversat strada intrând într-un magazin cu confecții de unde a apărut cu cafeaua. De altfel, foarte bună, după spusele doamnei.

Dar, ce am făcut eu? Total dezinteresată de cumpărături în Shumen, nu-mi rămânea decât să mă plimb pentru a cunoaște cât de cât partea centrală a orașului. Am petrecut cea mai mare parte a timpului singură, într-o plimbare relaxantă, sub umbrelă, prin parc.  

Parcul central este foarte frumos, mai ales acum, primăvara. Multe plante înflorite, decorațiuni viu colorate amintind de apropierea Paștelui, locuri de joacă pentru copii, bănci amplasate sub copaci, de o parte și de alta a aleii principale, la umbră (atunci când nu plouă), și - din loc în loc - lucrări de artă și monumente ale unor personalități. Mi-am petrecut mult timp în intersecția celor 5 bulevarde din centru (Veliki Preslav, Madara, Pliska, Aleko Konstantinov și Slavyanski). Bulevardele Pliska și Madara, cu unghiul pe care îl fac la intrarea în piață, încadrează frumos zona de acces în parcul central. La începutul pietonalei din Slavyanski se află Monumentul Eroilor jertfiți în războaiele din 1878 și 1944, un colos de beton cu un basorelief reprezentându-l pe soldatul eliberator.

În plimbarea mea pietonală, pe Str. Kliment Ohridski, colț cu Str. Țar Ivan Alexander, am descoperit o biserică impunătoare, din piatră, cu turle aurii - Biserica 'Sf. Trei Sfinți' - 'Свети Три Светители'construită în 1857, dedicată Sfinților Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur, sărbătoriți în calendarul creștin ortodox la 30 ianuarie.

---

VIZUALIZĂRI: 141 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI