GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Plimbare prin Cernăuți, partea întâi
În, vezi impresii, spuneam că am stat în Cernăuți două nopți, am spus atunci și câteva cuvinte despre oraș și care sunt principalele lui atracții, despre ele voi vorbi acum. Pentru că sunt multe obiective turistice și am vrut să pun cât mai multe poze am împărțit articolul în două, deși plimbarea a fost doar de o zi plină.
Pe la 9 dimineața plecam de la cazarea noastră din Strada Ivan Kozachuk spre Centrul Istoric construit în cea mai mare parte în timpul ocupației habsburgice, de la sfârșitul secolului 17 până în anul 1914, caracterizat printr-o arhitectură variată, influențată de perioada habsburgică și interbelică. Zona include străzi și piețe istorice cu peste 600 monumente de arhitectură, clădiri elegante și monumente deosebite, fiecare cu o identitate distinctă, ce reflectă epoca și influențele diferite.
Am urcat în pantă spre centrul istoric, erau case frumoase, vechi, străzi pavate cu piatră cubică și mărginite de arbori înalți, să te tot plimbi. Am fost la mijlocul lunii martie și natura nu își cerea încă drepturile, pomii nu înfrunziseră. Am întâlnit în drumul nostru multe plăci memoriale puse pe case, scrise cu litere chirilice dar nu aveam prea mult timp la dispoziție pentru a le evidenția.
Conduși de amicul Google Maps am ajuns pe Str. Ivan Honty, unde într-o frumoasă clădire așezată pe colț la intersecția cu Str. Shevchenka este amenajat Muzeul Memorial Volodymyr Ivasyuk, în apartamentul compozitorului – cântăreț Volodymyr Ivasyuk, ucis de KGB în anii 1970.
Am continuat plimbarea pe Strada Shevchenka și am ajuns la prima destinație a zilei, Str. Kobylyans’koi, stradă pietonală ce se întinde pe circa 750 metri până în Piața Centrală cunoscută în trecut sub numele de Str. Panska (Strada Domnească). Considerată „sufletul arhitectural” al Cernăuțiului, având un farmec distinct cu clădiri în stil secession și neoclasic datând din perioada habsburgică, bine conservate, ce oferă o atmosferă de epocă, este o expoziție de arhitectură imobiliară, în aer liber, fiecare clădire având ceva de arătat, diferit, deosebit.
Sunt clădiri cu rol activ în viața orașului ce au servit sau servesc ca „Sedii de instituții” , „Spații cu destinație publică” sau „Clădiri rezidențiale” . Am văzut-pozat Casa Germană, vizavi Casa Poporului Polonez, apoi Centrul de literatură Paul Celan sau Catedra de Fizică și Medicină Biologică a Universității Naționale „Iuri Fedkovîci” .
Mergând în dreapta străzii pietonale am ajuns la primul obiectiv Biserica Armenească, opera arhitectului ceh Josef Hlávka, construită din cărămidă roșiepe la mijlocul secolului 19, o îmbinare originală de elemente romanice, bizantine și gotice. Cu o acustică deosebită, biserica a fost folosită și ca sală de concerte. Istoria orașului este legată de acest architect ceh, mare filantrop, realizator a multor edificii, inclusiv Opera din Viena.
Ne-am întors pe același drum și am ajuns pe partea stângă a străzii pietonale la Catedrala Sf. Duh deschisă zilnic între orele 8 și 18. Construită pe la miljocul secolului 19 în stilul Renașterii italiene după modelul Catedralei Sf. Isaac din Sankt Petersburg are o Cupolă centrală monumentală înaltă de 46 de metri, în față și spatele ei câte o Cupolă mai mică și la fațadă două Turnuri clopotniță. Lângă ea Monumentul Mitropolitului „Eugen Hakman” , primul episcop ortodox al Bucovinei și Dalmației, îmbrăcat în veșminte arhierești din bronz, cu o expresie calmă și demnă, ce reflectă rolul său de păstor spiritual și promotor al culturii românești, este cel ce a inițiat construcția Reședinței Mitropoliților, astăzi sediul Universității.
Revenind iar pe strada pietonală am trecut pe lângă Palatul „Evenimentelor solemne” și Palatul „Căsătoriilor” , în fața căruia se află o „Trăsură de nuntă din fier” , un decor romantic folosit de miri, și de turiști, pentru fotografii, apoi pe la Muzeul Regional al Tradițiilor Locale și alte clădiri remarcabile. Spre capătul străzii pietonale este Centrul Cultural Român și Cafeneaua București dar toate ușile erau încuiate.
Ne-am continuat plimbarea trecând pe la Casa „De la colț, cu stâlpi” și am ajuns în Piața Centrală, fondată de împăratul Iosif II care în 1783, a ordonat demolarea colibelor din zonă pentru a construi o nouă piață. Demolarea s-a terminat în 1825 și a început amenajarea Pieței care o fost terminată în 4 ani. Aici, la numărul 1 se află Primăria Cernăuți, un edificiu impunător, albastru deschis, culoare ce îi conferă un aspect elegant și distinctiv, construit între anii 1843 și 1847 în stil clasicist. Are un Turn înalt de 50 de metri prevăzut cu un Ceasornic și pe Frontispiciul clădirii Basorelieful „Stema orașului” .
Zilnic, la ora 12, de pe Balconul Turnului Primăriei, răsună acordurile melodiei „Marichka” pe care trompetistul oficial al orașului îmbrăcat în costum național o interpretează în cele patru zări. Am Fost Acolo vineri, 14 martie, la ora 12, l-am văzut, auzit și filmat pe trompetistul care continuă tradiția.
În Piața Centrală sunt multe obiective turistice, cel mai impozant Monumentul „Taras Șevcenko” , statuie din bronz a cunoscutului poet, scriitor și etnograf ucrainean, figură publică și politică, membru al Academiei Imperiale de Arte. Ne-am oprit, l-am salutat și admirat mustața, apoi am mers foarte aproape la Casa „Cu Leu” .
Am văzut apoi Palatul Național cum mai era denumită Casa Naţională a Românilor fostul Hotel Weiss unde a concertat și Ciprian Porumbescu și au funcționat, până în 1944, toate societățile culturale românești din Cernăuți. În clădirea elegantă, cu influențe arhitecturale vieneze, doar la parter, în aripa stângă, mai funcționează Societatea „Mihai Eminescu” . În aripa dreaptă funcționează Curtea de apel. Pe clădire scrie „PALATUL NAȚIONAL” , printre puținele scrieri românești văzute în Cernăuți, a fost și este un loc cu o încărcătură istorică deosebită, un simbol al identității românești din Bucovina. Tot în Piață, într-o clădire cu fațade elegante și ornamente deosebite, Muzeul Regional de Artă prezintă arta bucovineană din secolul 12 până în secolul 20.
Am continuat plimbarea pe Str. Eminescu, singurul loc văzut de mine ce amintește de poetul ce a locuit și învățat la Cernăuți, și am ajuns în Piața Teatrului numită așa în secolul 20 după ce s-a construit Teatrul din Cernăuți. Până atunci fusese piață de cereale, piață de pește șipiață de alimente.
Ne-am oprit mai întăi la Muzeul de Istorie și Cultură al Evreilor Bucovineni, câteva încăperi recuperate după 1990 de comunitatea evreiască, din fosta Casa Naţională Evreiască confiscată de sovietici, apoi de comuniștii ucrainieni și de statul ucrainean de după 1990. Este o clădire istorică, bogat împodobită cu detalii inspirate din tradiția sacră iudaică și cu un Fronton semicircular sprijinit pe patru coloane cu capiteluri susținute de atlanți. Lângă Muzeu, Teatrul Național din Cernăuți, cunoscut și sub numele Teatrul Muzical – Dramatic „Olha Kobylianska” , un renumit monument arhitectural bucovinean, construit în 1905 în stilul secesiunii vieneze, cu elemente renascentiste. Fațada este împodobită cu o Compoziție sculptată, „Apollo cu lăuta” , înconjurat de personaje din dramele antice, iar „William Shakespeare” și „Richard Wagner” salută spectatorii din medalioane în basorelief de deasupra ferestrelor. În fața teatrului Olha Kobylyanska, Statuie din bronz a cunoscutei scriitoare modernistă și feministă ucraineană, născută în 1863 la Gura Humorului, întâmpină spectatorii ce vin la teatrul ce-i poartă numele.
Alături, Universitatea de Medicină din Bucovina, o maiestuoasa clădire cu patru etaje construită în stilul secesiunii vieneze de pe al cărei Fronton „Zeitățile Gaia și Mercur” , în mâini cu „Cornul abundenței” amintesc destinația initială a clădirii, Cameră de Comerț și Meșteșuguri, așa cum arată și scuturile emailate de deasupra ferestrelor de la primul etaj ce au pe ele stemele meșteșugurilor.
Ne-am continuat plimbarea pe strada Universității pozând Facultatea de Drept a Universității Naționale, o clădire construită la sfârșitul 19, unică prin perechile de îngeri de deasupra ferestrelor de la etajul doi și am ajuns într-o frumoasă și amenajată piață la Monumentul Iuri Fedkovici, cel care dă, astăzi, numele Universității Naționale din Cernăuți. Scriitorul, turnat în bronz într-o postură solemnă, este amplasat pe un impunător soclu din piatră gravat cu inscripții comemorative.
Am mers mai departe, se zărea Universitatea dar am pozat Parcul Popivskyi și Casa Preoților - Casa Popivskyi, str. Kotsyubyns"koho nr. 7, este unul dintre cele mai bune exemple ale stilului neoromânesc din Cernăuți.
În sfârșit am ajuns la cel mai râvnit obiectiv turistic din Str. Kotsyubyns"koho, 2, la fosta Reședință a Mitropoliților Bucovinei și Dalmației, azi Universitatea Națională „Iuri Fedkovici” din Cernăuți.
Reședința Mitropoliților, capodopera arhitectului ceh Josef Hlávka, ridicată între 1864 și 1882, este unul dintre cele mai impresionante ansambluri arhitecturale din Europa de Est. În cele aproape două decenii în care s-a construit magnifica Reședință s-a ridicat și Cernăuțiul care dintr-un oarecare târg moldovenesc a devenit o metropolă multiculturală supranumită „Mica Vienă a Estului” .
Ridicată pe cel mai înalt punct din oraș, Dealul Dominic, Reședința a devenit polul identității spirituale a comunității ortodoxe din Bucovina.
Concepută în spirit ecleziastic, Reședința reflectă o reușită combinație între stilurile mauro-bizantin, romanic, gotic și baroc, filtrate prin estetica specifică secolului 19. Stilul mauro-bizantin domină prin utilizarea masivă a cărămizii roșii, ce amintește de arhitectura Alhambrei din Granada, și prin cupolele rotunde acoperite cu țiglă smălțuită multicoloră, dispuse în modele geometrice specifice artei populare din Bucovina. Detaliile gotice se găsesc în ancadramentele ferestrelor, elementele romane în micile arcade.
Recunoașterea internațională a valorii Reședinței a avut loc în anul 2011 când Universitatea de azi, fosta Reședință Mitropolitană, a devenit parte a Patrimoniului UNESCO.
Universitatea se vizitează de luni până vineri între orele 8 și 18 în tururi ghidate (și în română) de circa 40 minute programate la fiecare oră, costul pentru noi turiști singuri a fost de 120 UAH, circa 2,5 euro de persoană.
Întâlnirea cu ghidul se face la Poarta Universității, o intrare monumentală din cărămidă roșie, construită în stil eclectic, cu multe influențe. Se deschide spre o Curte de onoare încadrată de clădiri universitare așezate în formă de „П” și, cum spun studenții și profesorii reprezintă „poarta spre cunoaștere”, fiind punctul de întâlnire în Universitate.
Aici ne-am întâlnit cu ghida ucraineano-română, la ora 13, fiind doar noi doi români ne-a explicat și nouă în română, am fost cu toții până în 20 de persoane.
De la Poartă o Alee centrală largă, acoperită cu pietriș mărunt, flancată de arbori ornamentali, garduri vii și două Alei laterale mai înguste cu dale de beton, duc la Rectoratul Universității, fostul Palat Mitropolitan. Construit în stil mauro-bizantin cu influențe gotice și baroce se remarcă prin Zidărie din cărămidă roșie, Acoperișuri ornamentale, Vitralii și Decorațiuni din piatră sculptată dar mai ales prin Fațada cu turnulețe zvelte terminată cu un Fronton în trepte.
Am mers în Holul Principal de la parter cu arcade, coloane imense și cupole din cărămidă ce mi-au adus aminte de interiorul moscheelor din Iran. Am urcat monumentala scară cu balustrade sculptate la etaj și ne-am oprit la Sala de Marmură (Sala Sinodală) unde în 1918 s-a votat Unirea Bucovinei cu România, astăzi Sală de ceremonii universitare. Cu coloane din marmură albă și roz, tavan casetat cu ornamente aurite și candelabre impunătoare este deosebită. Din această sală se merge în dreapta la Sala Roșie decorată în nuanțe de roșu și auriu, cu lambriuri din lemn sculptat, mobilier de epocă și draperii grele folosită pentru concerte, conferințe și întâlniri oficiale. Am mers apoi în stânga în Sala Albastră, o sală elegantă destinată dezbaterilor academice și cursurilor festive. Aici era Tabloul și Bustul creatorului Palatului Mitropolitan, Josef Hlávka dar și o mică expoziție cu realizările lui. Unice, deosebite, Sala Șevcenko dedicată poetului național ucrainean Taras Șevcenko și Capela „Sf. Ioan cel Nou de la Suceava” nu se vizitează.
Funcționalitatea Rectoratului este asigurată de Spațiile administrative, birouri, biblioteci și săli de ședință ce găzduiesc Rectorul, Prorectorii, Secretariatul general și Consiliile universitare, spații care în Palatul Mitropolitan erau apartamente private, birouri, săli oficiale sau de protocol.
Am mers apoi la Biserica „Sf. Trei Ierarhi” , fostă Biserica Seminarului dedicată Sf. Vasile, Grigore și Ioan Gură de Aur, construită din cărămidă în stil neobizantin, cu influențele mauro-bizantine și eclectictice (îmbinare de bizantin, gotic și baroc) sfințită în anul 1882.
Interiorul, organizat în stil tradițional ortodox cu Pronaos, Naos și Altar, acoperit cu „Pictură murală” în stil neobizantin, fresce viu colorate ce reprezintă sfinți, îngeri și episoade biblice, este o reușită combinație de rafinament bizantin și simbolism ortodox. Toate acestea fac din Biserică nu doar un lăcaș de cult, ci și un simbol al identității spirituale și culturale bucovinene.
Ghida, despre care pot spune doar lucruri bune, ne-a condus în Curte, ne-a spus câteva cuvinte despre Parcul dendrologic amenajat în stil englezesc, gândit ca un „Spațiu de reculegere și relaxare” populat cu Arbori seculari autohtoni sau exotici, cu Alei simetrice, fântâni arteziene, statui, cu Bănci și Foișoare și ne-a invitat să-l vizităm individual. Ne-a spus mai multe despre Statuia „Arhitectului ceh Josef Hlávka”, bust instalat în 1999, cu ocazia aniversării a 170 de ani de la nașterea arhitectului. Turnată în bronz sculptura îl prezintă pe Arhitect îmbrăcat cu o jachetă cu un guler înalt, cu o expresie serioasă, contemplativă.
Am pornit spre ieșire, dar am făcut o scurtă pauză de pozat Corpul Monahal unde, în perioada Reședinței Mitropoliților funcționau Seminarul Teologic și Mănăstirea, astăzi este gazda câtorva Facultăți.
Am părăsit Universitatea prin Poarta unde în urmă cu vreo două ore ne întâlnisem cu ghida, cu amintiri frumoase despre un complex universitar deosebit.
Mi-a plăcut plimbarea, am văzut foarte multe monumente în Cernăuți și, pentru a le aminti și posta poze de la toate, mă opresc aici și voi continua într-un al review.
AmFostAcolo fără reclame?
- Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
- Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult
Trimis de mprofeanu in 22.11.25 20:25:00
- A fost prima sa vizită/vacanță în UCRAINA
- Alte destinații turistice prin care a fost: Emiratele Arabe Unite, Qatar, China, Hong Kong, Japonia, Coreea de Sud, Thailanda, Singapore, Iordania, Israel, Iran, Turcia, Armenia, Georgia, Grecia, Muntenegru, Serbia, Bulgaria, Croația, Polonia, Slovacia, Slovenia, Italia, Spania, Germania, Franța, Belgia, Portugalia, Sardinia, Sicilia, Cehia, Ungaria, Tenerife, Azore, Lituania, Letonia, Estonia, Finlanda, Elveția, Ungaria, Cehia, Rusia, Brazilia, Argentina, Uruguay, Tunisia, Republica Moldova, Ucraina, Transnistria, Suedia, Norvegia
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (mprofeanu); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.

ECOURI la acest articol
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat, la reorganizare, în rubrica "Descoperă Cernăuțiul și împrejurimile sale, CERNĂUȚI" (deja existentă pe sait)
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Mar.2025 Mănăstirea Bănceni din Ucraina, Oază românească de credință și ospitalitate — scris în 27.10.25 de mprofeanu din PITEşTI - RECOMANDĂ
- Aug.2019 Cetatea Camenița Podoliei – poarta Poloniei medievale – recomandări de călătorie 2019 — scris în 01.09.19 de Radix7 din IASI - RECOMANDĂ
- Aug.2019 Despre Cernăuți, cu dragoste – 2019 — scris în 29.08.19 de Radix7 din IASI - RECOMANDĂ
- Aug.2019 Prin vama Siret înspre și dinspre Ucraina – 2019 — scris în 18.08.19 de Radix7 din IASI - RECOMANDĂ
- Jul.2019 Cernauti - Perla pierduta a României! — scris în 18.07.19 de fan bulgaria din PIATRA-NEAMţ - RECOMANDĂ
- Jun.2017 Impresii istorice - Cernăuți — scris în 24.08.17 de marimag din PIATRA-NEAMţ - RECOMANDĂ
- Apr.2017 Cernauti - impresii de calatorie si recomandari — scris în 05.06.17 de Radix7 din IASI - RECOMANDĂ

Rog așteptați...

























