Pe urmele lui @mishu la Chiojdu – Pensiunea Melania

TIPĂREȘTE

Perioada sejurului: 8 ÷ 12 decembrie 2022

Încă de când am citit pe AFA despre această pensiune am apreciat că este exact ce aveam nevoie în perioada respectivă, îndeplinind toate condițiile pentru o scurtă vacanță nu departe de București. Prima dată am încercat să fac rezervare pentru un weekend prelungit în cursul lunii noiembrie, dar nu am găsit camere libere. A doua încercare însă a fost câștigătoare 😊, iar surpriza mare a fost aceea că am fost singurii oaspeți cazați în pensiune în perioada respectivă, practic am fost doar noi și gazdele.

Rezervarea am făcut-o telefonic, nu mi s-a solicitat avans. Chiar dacă prognoza meteo se arăta destul de îngrijorătoare, nu am vrut să renunţ. Într-adevăr, a plouat în fiecare noapte şi într-o singură dupăamiază, dar în rest ziua a fost frumos, plăcut, chiar şi soare. Ploile din fiecare noapte însă ne-au scurtat lista de excursii şi plimbări, pentru că era noroi peste tot.

Pensiunea se află în satul Chiojdu, în partea vestică a judeţului Buzău, nu departe de graniţa cu judeţul Prahova, la o distanţă de 140 kilometri de Bucureşti şi 75 kilometri de Buzău.

Pensiunea apare clasificată pe unele saituri la două flori, pe care apreciez că le merită. Nu am găsit o confirmare oficială, dar nici nu a contat acest aspect. Totul este rustic, cu mult lemn, nimic luxos, dar eu nici nu căutam altceva. A fost deschisă în anul 2004 și are recenzii bune.

Conform propriei descrieri, pensiunea dispune de trei camere duble, trei camere triple şi două apartamente, toate cu baie proprie.

Am ajuns la Melania după un drum destul de scurt şi lejer. Am mers pe autostrada A3 până la Ploiești,  pe DN 1A până la Vălenii de Munte și apoi dreapta spre Drajna – Starchiojd – Chiojdu. Am făcut cam trei ore, un timp bunicel pentru drumurile de la noi :D. Acum aș fi avut o variantă mai bună, cu mai mulți kilometri de autostradă, dar ca timp tot nu cred că aș fi câștigat prea mult.

Am găsit imediat pensiunea. Aceasta se află la drumul principal DJ 103P, pe colț, însă intrarea cu mașina se face de pe o stradă laterală. Maşina am parcat-o în curtea foarte generoasă a pensiunii, deci în perfectă siguranţă.

Mi-a fost repartizată camera nr. 8 😊, situată la primul etaj al unui corp lipit, dar cumva separat de restul clădirii. Accesul se face pe o scară exterioară până la o terasă, iar de acolo mai aveam de urcat trei-patru trepte şi intram într-un hol, unde erau două uşi: cea din stânga era uşa camerei noastre şi cea din faţă era de la un apartament.

Camera mea nu a avut balcon, însă nu am suferit deloc din acest motiv, folosind în exclusivitate mica terasă de la capătul scării, dotată cu o masă mare rotundă cu blat din sticlă şi câteva scaune.

Camera este micuță și mobilată destul de basic cu un pat dublu, lat cât să nu cădem din el în cursul nopții, încadrat de două noptiere cu câte o veioză pe fiecare. Pe partea opusă patului se afla un dulap cu două uși, suficient pentru sejururi de scurtă durată, apoi ușa de la baie, un televizor tare micuț agățat de perete, pe mine nu m-a interesat, dar soțul nu a fost prea încântat, și un cuier, util pentru gecile noastre groase de iarnă.

Am apreciat curățenia fără cusur și, cel mai mult, căldura, chiar excesivă noaptea, noi fiind amândoi mai friguroși. A fost perfect pentru noi.

De la geam aveam vedere la curtea și grădina frumos amenajate și la dealurile din depărtare. Nu m-am trezit în nicio dimineață suficient de devreme pentru a prinde răsăritul.

Baia este de dimensiuni medii și absolut suficiente. Este dotată cu cabină de duș. Mi-a plăcut că există și o fereastră pentru aerisire. Caloriferul portprosop ne-a fost util pentru uscarea rapidă a prosoapelor după ce făceam duș. Am primit câte două prosoape de fiecare, albe, OK. Consumabilele oferite au constat din minisăpun solid și pliculețe de șampon/gel de duș. Eu am folosit cosmeticele proprii ca de fiecare dată.

În opinia mea, restaurantul constituie punctul forte al acestei pensiuni şi criteriul principal care mi-a determinat alegerea. Încă de la momentul rezervării am solicitat varianta cu toate mesele incluse, având referinţe excelente în legătură cu mâncarea oferită turiştilor şi oricum nu prea aveam alte opţiuni de luat masa în Chiojdu. Soţul meu era imediat după un tratament agresiv, în urma căruia slăbise peste zece kilograme ☹, astfel că trebuia neapărat să-l pun din nou pe picioare.

Tot ce am mâncat timp de cinci zile la Melania a fost la superlativ, mai bine ca acasă, unde eu recunosc că sunt cam „musafiră” în propria bucătărie.

Nu voi descrie toate bunătăţile savurate la Melania pe durata sejurului, voi lăsa pozele să vorbească în locul meu, chiar dacă voi primi reclamaţii ulterioare vizionării acestora. Pozele cu mâncarea variată şi foarte gustoasă, P54 ÷ P75, au fost postate în cea de a doua jumătate a setului de fotografii 😊Probabil, cei mai mulţi le vor ocoli :D. Voi vedea...

Noi am ajuns la Chiojdu într-o perioadă cam nepotrivită, în decembrie, înainte de sărbători. Vremea a fost ok, dar rece, astfel că nu ne-am putut bucura prea mult de cele oferite în curte şi grădină.

 Nu am putut lua masa afară în foişorul de lemn, unde doar eu mi-am mai savurat cafeaua după micul dejun.

Fotbal, baschet sau badminton oricum nu aş fi jucat nici vara, dar există aceste posibilităţi pentru doritori.

În schimb, mi-ar plăcea să lenevesc pe un şezlong ascultând susurul apei din micul iaz, să mă dau în leagăn sau în balansoar. Clar, am destule motive să-mi doresc să revin acolo în sezonul cald.

Nici căpiţa de fân nu m-a tentat din motiv de alergie.

Am mers să stau de vorbă cu nişte iepuraşi (mai degrabă iepuroi) simpatici aflaţi într-o cuşcă şi am admirat păsările dintr-o volieră.

Cea mai drăguţă chestie mi s-a părut „căsuţa bunicii” , care mi-a atras atenţia încă din prima zi şi eram tare curioasă să descopăr „comorile” ascunse acolo. Proprietarii au amenajat în căsuţa cu o singură cameră o locuinţă tipic ţărănească din vechime, expunând acolo o mulţime de obiecte vechi, caracteristice zonei în care ne aflam. Pentru mine, care nu am avut bunici la ţară, totul mi s-a părut nou şi deosebit de interesant, chiar dacă nu ştiam exact cum se numesc sau la ce foloseau unele din exponate.

Mi-a mai plăcut şi decorul de Crăciun amenajat sub un şopron, frumos luminat seara, semn că oamenii se pregăteau să întâmpine cum se cuvine sărbătorile care se apropiau.

În ultima seara petrecută acolo, am finalizat şi socotelile cu gazdele. Toată distracţia, masă şi casă, pentru patru nopţi m-a costat 1510 lei, un preţ excelent pentru cele oferite. Am solicitat şi primit factură fiscală şi am plătit în numerar.

În următoarea zi după micul dejun ne-am strâns bagajele, ne-am luat rămas bun de la Melania şi Lucian cu promisiunea că vom reveni la Chiojdu şi am plecat spre casă.

Recomand cu toată încrederea Pensiunea Melania din Chiojdu, locul în care m-am simțit ca acasă în vacanță și care, în afara celor expuse mai sus, constituie şi o bună bază de plecare pentru a explora frumuseţile Buzăului.

---

VIZUALIZĂRI: 362 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI