Pe urmele ’Mioriței’ la Stâna Ștefanu

TIPĂREȘTE

Un punct gastronic local de referință pe Transalpina este „Stâna Ștefanu” , ca puncte de reper, km 51, la poalele Vârfului Ștefanu: 18 km față de stațiunea Rânca și 10 km față de Obârșia Lotrului. Aflată în apropierea celui mai înalt punct pe care îl atinge șoseaua spectaculoasă, anume“Pasul Urdele” , situat la altitudinea de 2.145 de metri, în Munții Parâng, traversează creasta dintre Vârful Păpușa (2.135 m) și Vârful Urdele (2.165 m) și reprezintă cel mai înalt punct rutier din România. Afacerea de familie a Mărioarei și a lui Gheorghe Babu și-a câștigat renume național. Chiar dacă a trecut prin încercarea unui pustiior incendiu, a fost refăcută și redată circuitului turistic, tot mai mulți curioși sau pofticioși trecându-i pragul.

Într-un decor de vis, pe crestele muntelui, te întâmpină o micuță așezare rustică, cu aspect pastoral, cu cabane de lemn încadrând un spațiu dreptunghiular pe trei laturi, intrarea se face pe o poartă înaltă, simplă, purtând numele locației și arborând drapelul României pe unul dintre stâlpi. Pe partea stângă a intrării câteva foișoare asigură umbră și intimitate mesenilor, insuficiente însă pentru aglomerația de oameni care își caută loc, cu farfuriile pline, nerăbdători. Sunt și mese rustice cu banchete lungi sub cerul liber, ocupate rapid și acestea. Aici totul este brut, nimic pretențios, de la mobilierul de lemn, până la modul de servire „la botul calului” , dar și la gustul aspru al bucatelor. La căbănuțele cu grătarele sfârâind este coadă de doritori de-ale gurii, tentația este foarte mare deoarece aromele se amestecă în aer și te atrag să deguști ceva. Tot ce se servește este 100 % natural, preparate tradiționale de la stână; lista de bucate o aflăm afișată pe o piele de oaie, atârnată pe perete, din care voi aminti câteva și prețurile acestora: tocan de oaie 35 lei / porție; bulz ciobănesc 20 lei/ bucată; pastramă de oaie 20 lei / 100 g; mămăligă cu brânză și smântână 25 lei / porție; cârnați de porc cu ardei kapia murați 20 lei/porție; clătite ca la bunica (coapte pe lespede) cu dulceață de casă 10 lei / bucată; sirop natural (de muguri de brad sau de soc) 10 lei / pahar. De asemenea se pot cumpăra pentru acasă câteva specialități de brânză, telemea sau de burduf, diverse murături, miere, dulcețuri. Noi am cumpărat un borcan mare de miere de salcâm cu 35 de lei.

Nu ne scapă diplomele de merit obținute de gazdă pentru tocanul de oaie, un preparat pe care nu am avut în nici o altă locație prilejul de a-l gusta și al cărui mod de gătire este destul de interesant. Aflăm astfel că se pune la fiert o jumătate de oaie, carnea tocată mărunt, cu oasele adăugate, în propriul seu, topit în prealabil, fără alte condimente sau legume. La fierbere se adaugă apă de la izvor și sare grunjoasă, însă fără a amesteca, astfel încât sarea să pătrundă în voie. Apoi, lăsat să se răcească, se sleiește. Ciobanii îl transportau în transhumanță, fiind principala sursă de hrană în timpul zilelor lungi când parcurgeau uneori chiar și 30 de kilometri neavând timpul necesar spre a-și aprinde focul și a prepara alte merinde.  

Cabanele de lemn, cu mușcate în pridvor, cu lavițe învelite în covoare țesute cu motiv popular, sunt decorate tradițional. Într-una dintre acestea chiar este un muzeu țărănesc ale cărui vechi exponate stau mărturie despre obiceiurile și meșteșugurile oierilor. Pe o altă piele de oaie sunt câteva gânduri scrise de gazdă pentru vizitatori, încheiate cu îndemnul de a asculta glasul muntelui, semn al respectului pentru natură și al legilor sale nescrise, dar urmate din generație în generație de locuitori. Și sala de mese din interior este decorată cu costume tradiționale vechi de mai bine de 100 de ani, ștergare, oale de lut, linguri de lemn, covoare, obiecte gospodărești, chiar și un război de țesut, contribuie la transpunerea turistului în viața aspră a ciobanului. În spate sunt expuse cojoace din lână care se pot cumpăra sau doar îmbrăca de către turiști pentru o fotografie în ținută autentic mioritică. Efectul este cu atât mai special dacă în cadru intră și unul dintre dulăii de la stână, de dimensiuni impresionabile, dar blânzi și ascultători. Puțin mai în vale pasc liniștite două văcuțe, nestingherite de vânjoleala turiștilor, perfect încadrate în peisajul pastoral.

Este un inedit și atragător popas pentru călătorul pe Transalpina sau o tentație pentru amatorii de produse atestate de MADR (Tradiționale și Montane). În zilele mai puțin aglomerate puteți avea plăcerea de a povesti cu gazdele, de a afla secretele, care se doresc a fi spuse, desigur! , și ale altor preparate, de exemplu ale brânzei de burduf și veți descoperi iscusința tăranului român în a pune în valoare toate beneficiile aduse de creșterea oilor.

---

VIZUALIZĂRI: 115 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI