Aveiro este un oraș mic, o pauză ideală de o zi între Lisabona și Porto. Acest hotel beneficiază de cea mai centrală poziție și cea mai bună vedere pe care o poate avea un hotel în Aveiro. Hotelul nu are parcare proprie, dar o parcare publică subterană este disponibilă chiar peste drum. Primire prietenoasă, check-in rapid și, neapărat, cameră cu vedere la râu. Cu toate că hotelul este situat lângă un sens giratoriu foarte circulat, izolația fonică își spune [...] — citește

Un hotel pe lângă care treci fără măcar să arunci o privire, dar asta datorită clădirilor părăsite de pe partea opusă. Străduța pe care este situată intrarea este pietonală (mai puțin în situația în care șoferul de Uber face exces de zel). Am avut o oarecare reținere mergând de la locul unde ne-a lăsat taxiul spre hotel, dar totul s-a luminat începând de la intrare când un angajat al hotelului a alergat (efectiv) să ne deschidă ușa și a insistat să ne preia [...] — citește

Despre gastronomia madeireză am mai avut ocazia să povestim la prima noastră incursiune pe insulă, în urmă cu 2 ani. V-am prezentat atunci mâncătoriile pe care le-am testat, am punctat aspecte de specific local, am salivat împreună (eu amintindu-mi, voi uitându-vă la poze) – toate în ideea că, cine știe, poate ajută pe cineva, cândva... Hmm... Slabe speranțe. Nici măcar eu n-am mai călcat a doua oară pe urmele vechilor mei pași (la mâncătorii mă refer). Și probabil [...] — citește

Cu ocazia primei noastre vizite în Madeira am aflat despre levada și vereda, celebrele sale trasee de drumeție. Nu suntem noi mari sportivi, dar nu ne dăm în lături de la ceva mișcare în aer liber, cu condiția ca gradul de dificultate să fie cel mult mediu; vorba aia – pe de-o parte lipsa de antrenament, pe de alta avem și noi o vârstă... Am dorit să facem măcar o astfel de excursie, însă n-a fost să fie. De fapt, după ce am parcurs cam 1-200 m, ne-am văzut nevoiți să ne [...] — citește

Există destinații multe, (cam multe, dacă mă gândesc bine) de unde plecăm atât, dar ATÂT de încântați, încât ne dorim să revenim. Și, mai „grav” – să ducem și copiii. O astfel de destinație este Madeira. Am stat cu Tati o săptămână acum 2 ani în februarie, o lună perfectă pentru fentat vremea rea de acasă. Dar nu ăsta a fost, desigur, singurul motiv pentru care insulița ne-a căzut cu tronc, ci un cumul de mai multe: peisaje (o fantastică alternanță [...] — citește